Cronologie

   

1859
24 ianuarie/5 februarie – Prin alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti după desemnarea ca domnitor al Moldovei la 5/17 ianuarie 1859 este realizată unirea de fapt a Principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti.
23 iulie/4 august - apare, la Bucureşti, prima publicaţie militară din România, „Observatorul militar”. Redactor responsabil: locotenent Gr. Lipoianu. Actualul periodic al Armatei României, cu acelaşi nume, continuă tradiţia acestei publicaţii.
12/24 noiembrie - Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este înfiinţat Statul Major General.

1860      
13/25 mai - apare Legea cu privire la principiile si modul de desfăşurare a instrucţiei în Armata Principatele Unite, care erau de acum aceleaşi pentru întreaga armată.
14/26 septembrie – generalul Ioan Em. Florescu devine ministru de război în guvernele celor două  Principate.

1861
1/13 februarie – este înfiinţat Corpul de intendenţă al armatei
1/13 februarie - încep să funcţioneze, la Bucureşti, mici ateliere pentru fabricarea muniţiilor si materialelor de artilerie, care vor forma Arsenalul Armatei.
22 iulie/3august - fuzionează, la Bucureşti, pe baza „Regulamentului Şcolii militare din Bucureşti” (1860), şcolile militare de la Bucureşti si Iaşi, cu o durata a studiilor de cinci ani, iniţial, redusă apoi la patru ani (din 1865). Cursurile vor fi deschise, oficial, în toamna anului 1862.

1862
9/21 octombrie - prin Legea de reorganizare a Ministerului de Război sunt înfiinţate trei direcţii: personal şi operaţii militare; administraţie şi contabilitate; artilerie şi geniu.

1864
10/22 februarie – Parlamentul votează proiectul de lege pentru organizarea puterii armate. Iniţial nesancţionată de domnitor, această lege va fi adoptată la 27 noiembrie/9 decembrie 1864.
15/27 februarie - apare, la Bucureşti, „România militară” ale cărei tradiţii le continuă astăzi publicaţia Statului Major General „Gândirea militară românească”.

1868
17/29 iulie - Lege pentru organizarea puterii armate. Puterea armată a ţării cuprindea 5 elemente: armata permanentă cu rezerva ei, corpurile dorobanţilor şi grănicerilor, miliţiile, garda orăşenească (sau civică) – organizată în 1866 şi integrată din anul 1868 în sistemul militar de apărare – şi miliţiile. Toţi bărbaţii valizi între 20 şi 46 de ani erau „datori de a purta armele” într-una din categoriile militare cuprinse în noua lege.

1877
4/16 aprilie - Semnarea Convenţiei româno-ruse prin care se autoriza trecerea armatei ruse prin teritoriul României, cu condiţia respectării integrităţii teritoriale a statului român.
6/18 aprilie - mobilizarea armatei române.
9/21 mai - Adunarea Deputaţilor, apoi şi Senatul, adoptă moţiuni privind proclamarea Independenţei României.
19/31 iulie - telegramă a marelui duce Nicolae prin care acesta cere domnitorului Carol I intervenţia armatei române la sud de Dunăre.
28 noiembrie/10 decembrie - cucerirea Plevnei, după încercarea de ieşire din încercuire a lui Osman Paşa.

1878
12/24 februarie - intrarea trupelor române în Vidin.
8/20 octombrie - Armata româna victorioasă îşi face intrarea triumfala în Bucureşti pe Podul Mogoşoaiei, care de atunci poartă denumirea de Calea Victoriei.

 

1881
14/26 martie - România devine regat.

1883
18/30 octombrie - Prin semnarea Tratatului secret de alianţa româno – austro-ungar, România adera la blocul militar al Puterilor Centrale.

1884
Încep lucrările la centura de fortificaţii a Capitalei.

1889
8/20 august - În conformitate cu prevederile Înaltului Decret nr. 2073/1889 este înfiinţată Şcoala Superioara de Război, având rolul de a forma ofiţerii de stat-major.

1898
28 mai/9 aprilie - Legea pentru organizarea Marinei Militare.

1908
1/14 aprilie – Lege privind organizarea armatei prin care se desăvârşeşte procesul de contopire a trupelor teritoriale cu cele permanente.  

1913
23 iunie/6 iulie - Armata este mobilizată în vederea participării la Al Doilea Război Balcanic; este creat Marele Cartier General, care a funcţionat până la 22 august/4 septembrie 1913, succesiv, în localităţile Bucureşti, Corabia, Turnu Magurele, Samovit, Cervenibeg, Plevna, Zimnicea.
27 iunie/10 iulie - România declara război Bulgariei, intrând în Al Doilea Război Balcanic.

1914
21 iulie/3 august - Consiliul de Coroana de la Sinaia hotarăşte neutralitatea României.

1915
martie - Mobilizarea mai multor contingente ale armatei române.

1916
4/17 august - Consiliul de Coroana de la Cotroceni decide intrarea României în razboi alaturi de Antanta.
15/28 august - Armata româna trece Carpaţii în Transilvania.
19 august/1 septembrie - 24 august/6 septembrie - Bătălia de la Turtucaia încheiată cu un dezastru pentru trupele române; începutul retragerii din Dobrogea.
18 septembrie/1 octombrie - 22 septembrie/5 octombrie - Generalul Alexandru Averescu iniţiază şi conduce contraofensiva pe frontul de sud, în Dobrogea, cunoscuta sub numele de „Manevra de la Flamânda”. După un succes iniţial, acţiunea este oprită şi trupele transferate pe frontul din Transilvania.
26 septembrie/9 octombrie - Regele Ferdinand I instituie, prin decret regal, cel mai înalt ordin de război românesc „Mihai Viteazul”.
16/29 noiembrie - 20 noiembrie/3 decembrie - Actiunile ofensive ale armatei germano - austro-ungare în Câmpia Munteniei; bătăliile de pe Neajlov si Argeş. Bucureştii sunt parăsiţi, fiind ocupaţi de trupele germano - austro-ungare la 23 noiembrie/6 decembrie. Capitala se mută la Iaşi.

1917
ianuarie - iunie - Refacerea armatei române cu sprijinul Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Mathias Berthelot.
11/24 iulie - 19 iulie/1 august - Are loc bătălia de la Mărăşti. Puternica ofensiva a Armatei a 2-a româna (condusa de generalul Averescu), în cooperare cu Armata a 4-a rusă se încheie cu un succes tactic care nu a putut fi exploatat strategic datorita evoluţiei situaţiei militare pe frontului oriental.
24 iulie/6 august - 6/19 august - Bătălia de la Mărăşeşti. Ofensiva germano - austro-ungară condusă de feldmareşalul August von Mackensen este respinsa de armata româna condusa de generalii Constantin Christescu si Eremia Grigorescu. Este cea mai mare bătălie de pe frontul românesc în anii Primului Război Mondial.
26 noiembrie/9 decembrie - Se încheie, la Focşani , armistiţiul dintre România si Puterile Centrale.

1918
10/23 ianuarie - Intrarea armatei române în Basarabia, la cererea repetata a oficialităţilor, pentru restabilirea ordinii publice tulburată de bandele bolşevice. 
5/18 martie - Semnarea, la Buftea, a tratatului preliminar cu Puterile Centrale.
27 martie/9 aprilie - Unirea Basarabiei cu România, prin decizia Sfatului Ţării.
15/28 noiembrie - Unirea Bucovinei cu România.
18 noiembrie/1 decembrie - Marea Adunare Naţionala de la Alba Iulia hotărăşte unirea Transilvaniei cu România.

1919
4 august - Trupele române ocupă Budapesta, ca urmare a acţiunilor militare iniţiate de Republica Ungara a Sfaturilor (bolşevică).

1921
3 martie - Convenţia de alianţă defensivă între România si Polonia.
23 aprilie - Convenţia de alianţă defensivă între România si Cehoslovacia.
7 iunie - Convenţia de alianţă defensivă între România si Regatul Sârbilor, Croaţilor si Slovenilor, care marchează crearea Micii Înţelegeri (România, Cehoslovacia, Regatul Sârbilor, Croaţilor si Slovenilor).

1922
16 septembrie - Semnarea unei noi convenţii militare între România si Polonia.

1923
17 mai – Ceremonia de înhumare a osemintelor Eroului Necunoscut în Parcul Carol din Capitală. Mutate în 1958 în fata Mausoleului de la Mărăşeşti, osemintele Eroului Necunoscut au fost aduse din nou la Bucureşti, la 25 octombrie 1991.
14 septembrie - Semnarea Convenţiei Militare Tripartite a Micii Înţelegeri.
18 decembrie – Este înfiinţat, prin decret regal, Muzeul Militar Naţional .

1924
23 iunie - Se votează Legea cu privire la organizarea armatei, care a stat la baza sistemului militar românesc în perioada interbelica.

1931
Decret de înfiinţare a Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului.

1932
28 aprilie - Este promulgată, prin Înaltul Decret nr. 1536/1932, Legea nr. 125 relativa la modificarea Legii de organizare a armatei . Conform acesteia, "Marele Stat Major al armatei este organul prin care Ministerul Apărării Naţionale dirijează, conduce şi controlează pregătirea de război a armatei”.

1938
15 octombrie - Se înfiinţează Ministerul Înzestrării Armatei.

1939
1 septembrie - Izbucneşte cel de Al Doilea Război Mondial.
6 septembrie - România îşi declara neutralitatea.

1940
28 iunie - 3 iulie - Retragerea precipitata a armatei si administraţiei româneşti din Basarabia, în urma notelor ultimative ale guvernului Uniunii Sovietice.
7 iulie - Prima emisiune radiofonică militară, intitulată „Ora armatei”.
30 august - Dictatul de la Viena, prin care partea de nord a Transilvaniei este încorporată Ungariei.
6 septembrie – Prin Tratatul de la Craiova sudul Dobrogei (Cadrilaterul) intră în componenţa Bulgariei.

1941
22 iunie - Armata româna, alături de cea germana, declanşează atacul împotriva URSS în scopul eliberării Basarabiei si nordului Bucovinei. Intrarea României în Al Doilea Război Mondial.
5 iulie - Este eliberat oraşul Cernăuţi.
16 iulie – Eliberarea Chişinăului.
29 iulie - Generalul Ion Antonescu decide, din raţiuni politice şi militare, continuarea acţiunilor armatei române la est de Nistru.
16 octombrie - După doua luni de lupte grele, trupele Armatei 4 române cuceresc Odessa. Pierderile armatei române s-au cifrat la 92.545 de oameni (morţi, răniţi şi dispăruţi).

1942
1 iulie - Trupele române ocupa Sevastopolul.
4 iulie - Se încheie cucerirea Crimeii de către trupele germane si române.

 

 

1943
2 februarie - Ia sfârşit bătălia Stalingradului, la care au luat parte si trupe române. Armata româna a înregistrat 155.010 morţi si dispăruţi.

 

1944
4 aprilie - Bombardament masiv al aviaţiei americane asupra Bucureştilor.
5 aprilie - Bombardament masiv al aviaţiei americane asupra Ploieştilor.
23 august - România se alătura coaliţiei Naţiunilor Unite, unul dintre momentele cele mai importante în desfăşurarea celui de Al Doilea Razboi Mondial.
25 octombrie - Eliberarea teritoriului României de sub ocupaţie străină. Din octombrie 1959 este Ziua Armatei României . Între anii 1951-1959, ziua Armatei României era celebrată la 2 octombrie, data care marca aprobarea primita de la I.V. Stalin de prizonierii români de pe teritoriul URSS, în 1943, pentru a întemeia Divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu”.

1945
12 mai - Armata româna îşi încheie, după 260 de zile de luptă, participarea, alături de Naţiunile Unite, la obţinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste. În cele noua luni, efectivele militare angajate în lupte s-au ridicat la aproape 540.000 de combatanţi.

1946
19 noiembrie - Primele alegeri parlamentare postbelice, cu prilejul cărora militarii capătă, pentru prima oara, drept de vot.

1947
10 februarie - Delegaţia României semnează la Paris , Tratatul de Pace cu Puterile Aliate si Asociate.
30 decembrie - România devine republica. Regele Mihai I este silit sa abdice.

1948
Partidul Comunist Român este prezent, oficial, în armata, printr-o structură militaro-politică numita Directa Superioară Politică a Armatei.

1950
martie - Ministerul Apărării Naţionale devine Ministerul Forţelor Armate. În 1972 se va reveni la vechea denumire.

1955
14 mai - România este membra fondatoare a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. Primul comandant a fost mareşalul sovietic I.S. Konev. Tratatul şi-a dizolvat structurile militare în februarie 1991 si s-a desfiinţat la 1 iulie 1991.

1958
iunie-iulie - Trupele sovietice, staţionate, din 1944, fără întrerupere pe teritoriul României, sunt retrase în urma tratativelor lui Gh. Gheorghiu-Dej cu N.S. Hrusciov, prin intermediul lui Emil Bodnăraş.

1959
Reînfiinţarea corpului subofiţerilor, desfiinţat în 1950.

1962
Prima aplicatie de cooperare cu trupe ale tarilor membre ale Tratatului de la Varsovia, desfsurata în România, în Dobrogea.

1968
20/21 august – România nu participă, alături de trupele Pactului de la Varşovia, la invadarea Cehoslovaciei.

1972
27-28 decembrie - Sesiune a Marii Adunări naţionale în cadrul căreia este adoptată Legea privind organizarea apărării naţionale a României (Legea 14/1972), în baza căreia sistemul naţional de apărare cuprinde doua categorii de forte: permanente si nepermanente .

1981
14 mai – Prin lansarea, în U.R.S.S., a navetei cosmice "Soiuz-40" cu echipaj româno-sovietic, locotenentul-major Dumitru Prunariu a devenit, astfel, primul cosmonaut român care s-a aflat în spaţiu.

1989
22 decembrie - Regimul comunist este înlăturat prin revolta populară la care se asociază şi armata.

1990
18 decembrie 1990 - Apare Legea privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale. Actul normativ stabileşte structura organizatorică, mecanismul de conducere şi atribuţiile departamentului de resort, între care amintim: asigurarea capacităţii de apărare a ţării, pregătirea operativă a teritoriului, organizarea şi apărarea frontierelor de stat, reprezentarea armatei în exterior etc.

 

1991
9 februarie - În conformitate cu aprobarea Parlamentului, spitalul de cam­panie nr. 100, cu o capacitate de 100 de paturi şi cu un personal format din 363 cadre militare active, se deplasează în Orientul Mijlociu, pe coasta de est a Arabiei Saudite (localitatea Al Fabayl). Până la 22 martie, spitalul participă la ope­raţia Desert Storm, asigurând asistenţa medicală pentru personalul implicat în războiul împotriva Irakului. Este prima participare a militarilor români la misiuni în afara graniţelor ţării după cel de-al doilea război mondial.
23 aprilie - Serii de ofiţeri români îşi încep activitatea ca observatori militari ai misiunii UNIKOM în zona demilitarizată de-a lungul frontierei dintre Irak şi Kuweit, stabilită în urma războiului din Golful Persic. Misiunea va dura până în martie 2003.
1 iulie - Dizolvarea oficială a Tratatului de la Var­şovia.
3-5 iulie - Prima vizită în România a unui secretar gene­ral al NATO.
25 octombrie - Ceremonial militar şi religios de rea­ducere în Parcul Carol din Bucureşti a Mormântului Eroului Necunoscut.
8 decembrie - Adoptarea de către camerele reunite ale Parlamentului a noii Constituţii a României.

1992
19 aprilie - Îşi încep activitatea cei 24 de observatori militari români în cadrul misiunii OSCE din Transnistria, Republica Moldova, misiune ce va continua, cu o întrerupere, până în februarie 1993.
10 aprilie - Are loc şedinţa Comitetului Militar al NATO, la care participă pentru prima dată miniştrii Apărării şi şefii de Stat Major General din ţările Europei Centrale şi de Est, printre care şi România.

1993
aprilie - Îşi începe misiunea la Mogadiscio, Somalia, Spitalul Militar de Campanie nr. 50 în cadrul misiunii UNOSOM II, care se va derula până la 26 octombrie 1994.
6 iulie - Un spital de campanie românesc, cu un efectiv de 235 de oameni şi o capacitate de 50 de paturi, participă la Operaţiunea Naţiunilor Unite în Somalia (United Nations Operations in Somalia UNOSOM). Unitatea militară românească acţionează în Somalia până la 26 octombrie.
28 septembrie - România este admisă ca membru cu drepturi depline în Consiliul Europei.
5 octombrie - Prin Hotărârea de Guvern nr. 503 Ministerul Apărării Naţionale este autorizat de a angaja militari pe bază de contract pentru completarea necesarului de efective al armatei.

1994  
26 ianuarie - La sediul Cartierului General al NATO, România devine prima ţară semnatară a Programului „Parteneriatul pentru Pace” (PfP).
6 martie 1994 - ca expresie a materializării conceptului de „control civil al forţelor armate” Gheorghe Tinca devine primul ministru al apărării naţionale civil din perioada postbelică. 
aprilie - Adoptarea de către Consiliul Suprem de Apă­rare a Ţării a „Concepţiei integrate privind securitatea naţio­nală” şi a „Doctrinei militare de apărare” .
iulie - Este promulgată Legea apărării naţionale a României. Aceasta cuprinde ansamblul de măsuri şi activităţi adoptate şi desfăşurate de statul român în scopul de a garanta suveranitatea naţională, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţia constituţională.
7-15 septembrie -  La Biedruska (Polonia) se desfăşoară, în cadrul programului PfP, exerciţiul „Cooperative Bridge 94", primul la care participă o subunitate din România. Iau parte militari din 13 ţări membre NATO şi PfP. Scopul exerciţiului este îmbunătăţirea capacităţii de a acţiona împreună în acest tip de operaţiuni.
14 septembrie - Are loc la Bruxelles ceremonia oficială de acceptare a Programului individual de parteneriat România-NATO, ţara noastră fiind printre primele ţări al cărei program este aprobat. Acesta prevede schimbări în materie de planificare militară, exerciţii comune şi participare la operaţiunile de menţinere a păcii.

1996
19 decembrie  - Parlamentul României aprobă participarea ţării noastre la Forţa de  Stabilizare (SFOR), în Bosnia şi Herţegovina, pe o durată de 18 luni, cu un batalion de geniu specializat în lucrări de drumuri şi poduri (200 de militari), precum şi punerea la dispoziţia NATO, la cererea acesteia, a facilităţilor de aerodrom oferite de Aeroportul Timişoara.

1997
aprilie-iulie - Misiune OSCE în Albania, în cadrul „Operaţiunii Alba”, a Detaşamentului tactic de infanterie ROMDET „Sf. Gheorghe”, format din 400 de militari, cu tehnica aferentă.
7-9 iulie - La Summit-ul NATO de la Madrid doar Polonia, Cehia şi Ungaria primesc invitaţia la aderare, România ratând acest prim val de integrare, în ciuda unor mari eforturi ale statului şi Armatei Române.

l noiembrie - Este emis Decretul nr. 565 „privind înfiinţarea Misiunii României la NATO, cu sediul la Bruxelles", care prevede organizarea a două secţiuni: politică, subordonată Ministerului Afacerilor Externe şi respectiv militară, subordonată Direcţiei de Integrare Europeană şi Euroatlantică din Ministerul Apărării Naţionale.

1998
17 ianuarie  - Guvernul aprobă Ordonanţa de urgenţă privind desfiinţarea unor  comandamente, mari unităţi, unităţi şi subunităţi şi diminuarea, în acest fel, a numărului de funcţii în domeniu. Personalul militar şi civil disponibilizat ca urmare a restructurării beneficiază de plăţi compensatorii în funcţie de vechime.
martie : Guvernele român şi ungar semnează acordul de înfiinţare a Batalionului mixt româno-ungar de menţinere a păcii.
26 septembrie : În urma celei de-a treia întâlniri a miniştrilor apărării din Europa de Sud-Est, este înfiinţată Brigada Multinaţională din Europa de sud-est – SEEBRIG – la care România se angajează să contribuie cu un batalion de infanterie, un pluton de cercetare, un pluton de transport şi o grupă de ofiţeri şi subofiţeri de stat major.

1999
martie-iunie - România sprijină operaţiunea NATO „Forţa Aliată” împotriva Iugoslaviei, prin deschiderea spaţiului aerian şi a unor aeroporturi aviaţiei militare aliate.
5 decembrie - La Summit-ul Uniunii Europene de la Helsinki, România este invitată să înceapă negocierile de aderare.

2001
13 septembrie - Parlamentul României decide, printr-o Rezoluţie, participarea ţării la lupta împotriva terorismului şi deschiderea pentru NATO a spaţiului său aerian, maritim şi terestru, ca urmare a atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001.

2002
30 ianuarie  - Armata Română contribuie la Forţa Inter­naţională de Asistenţă de Securitate din Afganistan (ISAF), în  cadrul operaţiei britanice FINGAL, cu un pluton de poliţie militară, un avion C-130 Hercules, cu echipajul aferent şi trei ofiţeri de stat major.
iulie - În cadrul operaţiunii „Enduring Freedom” începe dislocarea pentru şase luni la Kandahar, în Afganistan, a Detaşamentului 400 al Brigăzii 2 Mecanizate „Rovine”, for­mat pe structura şi din militarii Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” din Craiova.
21 noiembrie - Cu prilejul summit-ului NATO de la Praga, secretarul general al Organizaţiei Nord-Atlantice, lordul George Robertson, anunţă invitarea României şi a altor şase state de a se alătura Alianţei.

2003
1 ianuarie - Comandamentul 2 Operaţional Întrunit „Alexandru Averescu” din Buzău preia coordonarea contin­gentelor militare româneşti participante la misiuni internaţionale în afara teritoriului naţional.
26 martie - Reuniunea extraordinară a Consiliului Nord-Atlantic. Sunt semnate protocoalele de aderare la NATO a celor şapte state invitate la summit-ul de la Praga.
iulie  - Desfăşurarea unui batalion de infanterie şi a unui detaşament de poliţie militară la Nasiriyah marchează începutul contribuţiei militare româneşti la operaţiunea „Iraqi Freedom”.
10-16 august - La Bucureşti se desfăşoară cel de-al 29-lea Congres Internaţional de Istorie Militară, având tema „Războiul, armata şi presa de la Gutenberg până în zilele noastre”.

2004
29 martie – are loc conectarea sistemului de transmisiuni al Armatei României (STAR) şi a celui Serviciului de Poliţie Aeriană la sistemele similare ale NATO.
2 aprilie - la Cartierul General al NATO din Bruxelles are loc festivitatea de arborare a drapelelor naţionale ale celor şapte noi state membre NATO, printre care si România.
15 aprilie - La Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SHAPE) de la Mons, Belgia, are loc ceremonialul militar organizat cu ocazia primirii a şapte state, printre care şi România,  în NATO.

2005
20 decembrie – în cadrul operaţiei „Enduring Freedom” Batalionul 341 infanterie din Topraisar „Rechinii albi” a înlocuit în teatrul de operaţii din Afganistan Batalionul 151 infanterie din Iaşi „Lupii negri”, aflaţi în misiune sub egida NATO din iulie 2005.

2006
28 iulie – este adoptată Legea nr. 346 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării. Potrivit legii, Statul Major General este o structură centrală, subordonată nemijlocit ministrului apărării. Statul Major General asigură, conform legii, conducerea, organizarea, planificarea şi operaţionalizarea forţelor, ridicarea graduală a capacităţii de luptă şi mobilizarea armatei, conducerea operaţiilor întrunite, antrenarea comandamentelor şi trupelor, pregătirea de bază şi de specialitate a personalului militar în activitate şi în rezervă, managementul carierei individuale a personalului militar, planificarea armamentelor, standardizarea în domeniul militar, implementarea sistemului comandă, control, comunicaţii, computere, informaţii, informatică, supraveghere, recunoaştere, logistică şi infrastructură, desfăşurarea relaţiilor militare internaţionale, asistenţa religioasă în domeniul Apărării şi încheierea înţelegerilor tehnice cu armatele altor state. Ministerul Apărării şi instituţiile subordonate promovează valorile specifice culturii militare şi de educaţie civică. De asemenea, potrivit prevederilor legii, „pregăteşte şi conduce structurile militare care participă la misiuni militare în afara teritoriului statului naţional”.
13 septembrie – în fruntea Statului Major General este numit viceamiralul dr. Gheorghe Marin, avansat în luna noiembrie la gradul de amiral. Este primul amiral din istoria armatei României care ocupă acest post.

2007
1 ianuarie - Pentru prima dată armata română este formată doar din militari profesionişti angajaţi cu contract, prin desfiinţarea stagiului militar obligatoriu.

2008
 2-4 aprilie 2008 -Cel mai mare summit NATO (3000 de oficiali din 49 de ţări, reprezentanţi din cele 26 de state membre şi 23 de state semnatare ale PfP) se desfăşoară la Bucureşti în Palatul Parlamentului.

2009
- 23 iulie 2009: Ultimii militari din Batalionul 26 Infanterie, dislocat în Irak în cadrul operaţiei ”Iraqi Sunset 2009”, s-au întors în Craiova.
- 29 iulie 2009: La Bucureşti, pe Şoseaua Kiseleff, se desfăşoară o impresionantă paradă militară pentru a marca încheierea celor şase ani de contribuţie militară românească în teatrul de operaţii din Irak. 

2010
4 martie – în baza militară Lagman din Qalat, Afganistan, a avut loc ceremonia decorării drapelului de luptă al Batalionului 33 Vânători de Munte „Posada” de către preşedintele României, Traian Băsescu, cu Ordinul „Virtutea militară” în grad de Cavaler, cu însemne de război. La ceremonie au participat ministrul Apărării Naţionale Gabriel Oprea şi şeful Statului Major General, amiral dr. Gheorghe Marin.
5 martie – cu ocazia autoevaluării activităţii Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2009, ministrul Gabriel Oprea a subliniat, în cuvântarea sa, faptul că armata României a participat, potrivit angajamentelor asumate, cu 3618 militari la operaţii sub comanda NATO, în cadrul coaliţiei de luptă împotriva terorismului, sub egida ONU.

2011
1 ianuarie – general-maior dr. Ştefan Dănilă este numit în funcţia de şef al Statului Major General.
24 iunie – la sediul Batalionului 20 infanterie din Craiova are loc ceremonia militară şi religioasă prilejuită de încheierea misiunii în teatrul de operaţii din Afganistan a structurilor din cadrul Brigăzii 2 infanterie „Rovine” – Elementul de Comandă şi Control (Combined Team Zabul) şi Batalionul 20 infanterie „Scorpionii negri”.
21 iulie – după trei luni de misiune executată în Marea Mediterană, în cadrul Operaţiei NATO Unified Protector, de impunere a embargoului împotriva traficului cu armament din Libia, fregata F 221 Regele Ferdinand se reîntoarce în portul militar Constanţa, echipajul fiind întâmpinat de Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale şi de general-locotenent Ştefan Dănilă, şeful Statului Major General.
7-10 octombrie – România a găzduit ce-a de a 57-a Sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO.

2012

Ianuarie 11 – ceremonia prilejuită de sosirea din teatrul de operaţii din Afghanistan a Elementului de Comandă şi Control (Combined Team Zabul) şi a Batalionului 2 Infanterie Călugărnei în prezenţa Ministrului Apărării Naţionale;

Ianuarie 13 – la Focşani are loc ceremonia de plecare în teatrul de operaţii din Afghanistan a militarilor Batalionului 280 Infanterie Mecanizată;

Ianuarie 16 – este promulgată Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari;

Februarie 23-27 – Statul Major General a fost gazda primei reuniuni a Experţilor Militari Principali FINABEL, la care au participat delegaţii militare din 14 state membre;

Aprilie 1 – ceremonii dedicate împlinirii a 63 de ani de la crearea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi a opt ani de la aderarea României la Alianţă;

Aprilie 24-26 – participarea şefului Statului Major General, generalul-locotenent dr. Ştefan Dănilă, la Reuniunile Comitetului Militar UE şi Comitetului Militar NATO, în formatul şefilor statelor majore, care s-a desfăşurat la Bruxelles;

Mai 20-21 – O delegaţie condusă de preşedintele României, din care au făcut parte ministrul Apărării Naţionale şi şeful Statului Major General, a participat la Summit-ul Alianţei Nord-Atlantice, ce s-a desfăşurat la Chicago;

Iunie 13-15 – şeful Statului Major General a participat, la Sofia, la a şasea Conferinţă a şefilor statelor majore generale din ţările din Balcani;

Iunie 26 – vizita oficială în România a generalului Richard Shirreff, locţiitorul comandantului Comandamentului Aliat pentru Operaţii (DSACEUR);

Septembrie 12 – Plecarea fregatei Regele Ferdinand din portul Constanţa în vederea participării la operaţiunea de luptă Atalanta, împotriva pirateriei navale în Golful Aden, sub comandă UE;

Septembrie 14-16 – la Sibiu se desfăşoară Conferinţa Comitetului Militar al NATO, cel mai înalt for de decizie militară al Alianţei, gazda reuniunii fiind şeful Statului Major General, generalul-locotenent dr. Ştefan Dănilă.

Octombrie 2-4 – participarea unei delegaţii a Ministerului Apărării Naţionale la Reuniunea Anuală a Miniştrilor Apărării din Europa de Sud-Est (SEDM), desfăşurată la Sarajevo.

2013

2013, 25 februarie – are loc activitatea de autoevaluare a Statului Major General, în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu, prim-ministrului Victor Ponta, viceprim-ministrului Gabriel Oprea şi ministrului apărării naţionale, Mircea Duşa.  Şeful Statului Major General, general-locotenent dr. Ştefan Dănilă, a prezentat o radiografie completă a stării armatei, de la infrastructură la resurse, punând accent pe obiectivele prioritare ale Statului Major General:  participarea la proiectele Alianţei Nord-Atlantice de dezvoltare a capabilităţilor comune, dezvoltarea capabilităţilor prin abordare multinaţională tip Smart Defence, iniţiativa de forţe interconectate (Connected Forces Initiative), serviciul de luptă şi participarea la operaţii în fără teritoriului naţional.
2013, 9 aprilie – ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa şi o delegaţie militară condusă de şeful Statului Major General, general-locotenent dr. Ştefan Dănilă, au efectuat o misiune în Afganistan. La Kabul au avut loc întâlniri cu ministrul afgan al apărării, Bismillah Khan Mohammadi, cu locţiitorul comandantului ISAF, general-locotenent Nick Patrick Carter, comandantul bazei Kandahar general de brigadă John L. Dolan şi cu adjunctul reprezentantului civil al NATO, Andrew W. Steinfeld.  Totodată au avut loc întâlniri cu militarii români aflaţi lţşi în misiune la Kandahar şi a fost verificată stare de funcţionare a tehnicii care urmează să fie dislocată.
2013, 22 august – în Piaţa Victoriei din Timişoara, în prezenţa ministrului apărării naţionale, Mircea Duşa, şi a şefului Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă, a avut loc ceremonia de reîntoarcere din Afganistan a militarilor Batalionului 2 Manevră Scorpionii Galbeni.
2013, 13-15 septembrie – participarea şefului Statului Major General, general – locotenent Ştefan Dănilă, la Conferinţa Comitetului Militar al NATO, în formatul şefiilor apărării, de la Budapesta.
2013, 23-26 septembrie – o delegaţie poloneză militară s-a aflat în România, la invitaţia Statului Major General, în vederea unui schimb de experienţă în domeniul resurselor umane.
2013, 27 septembrie – ceremonia de plecare în misiune a Fregatei Regina Maria. În perioada 1-30 octombrie, fregata va participa la Operaţia Activ Endeavour, care se va desfăşura în Marea Mediterană sub conducere NATO.
2013, 28 septembrie – la Comandamentul Multinaţional Întrunit Ulm, Germania a avut loc ceremonia de ridicare a drapelului României.
2013, 28 octombrie – au fost inaugurate lucrările principale de construcţie la Facilitatea de apărare antirachetă din cadrul Bazei Militare de la Deveselu. La ceremonie au participat preşedintele României, Traian Băsescu, ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, adjunctul secretarului Apărării al SUA pentru politica de apărare, James Miller, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, şeful Statului Major General, general-locotenent dr. Ştefan Dănilă. În cadrul festivităţii s-a subliniat faptul că până sfârşitul anului 2015 această bază va fi operaţională şi va fi integrată în sistemul de ansamblu al NATO.
2013, noiembrie – 50 de militari din Batalionul 300 Sfântul Andrei, Batalionul 202 Apărare CBRN şi Brigada de Informaţii au participat în Polonia şi Norvegia la exerciţiul STEADFAST JAZZ 2013.
2013, 2 decembrie – generalului-locotenent Ştefan Dănilă, şeful Statului Major General, i s-a acordat gradul de ofiţer al Legiunii de Onoare din partea preşedintelui Franţei, Francois Hollande, de Ambasada Franţei la Bucureşti.

2014
2014, 23 ianuarie – în Piaţa Alexandru Ioan Cuza din Craiova, a avut loc ceremonia de plecare în teatrul de operaţii din Afganistan a peste 500 de Scorpioni Negri din Batalionul 20 Infanterie Dolj. Prin această participare, militarii din Bănie vor încheia ciclul misiunilor de pace în care ţara noastră a fost angrenată în Afganistan.
2014, 22-23 ianuarie – participarea şefului Statului Major General, general – locotenent Ştefan Dănilă, la Conferinţa Comitetului Militar al NATO, în formatul şefiilor apărării, de la Bruxelles, Belgia.
2014, 30 ianuarie – vizita în România a generalului Philip M. Breedlave, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa la invitaţia şefului Statului Major General, general – locotenent Ştefan Dănilă.
2014, 18-20 martie – desfăşurarea celei de-a 31-a reuniune a Comitetului Director Politico – Militar (PMSC) al Forţei Multinaţionale de Pace din Sud – Estul Europei (MPFSEE) şi cea de – a 30-a reuniune a Comitetului de Coordonare a Procesului Reuniunilor Miniştrilor Apărării din Sud – Estul (SEDM – CC) LA Bucureşti.
2014, 29 martie – aniversarea a 10 de ani de la aderarea cu drepturi depline a României la NATO.
2014, 10-17 aprilie – desfăşurarea exerciţiului bilateral  româno – american Dacian Viper 2014, la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii.
2014, 22-23 aprilie – efectuarea unei vizite oficială în România de către amiralul Bruce W. Clingan, comandantul Comandamentului Aliat Întrunit din Napoli (JFC). Cu această ocazie, amiralul Clingan a fost primit atât de ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, cât şi de şeful Statului Major General, general – locotenent Ştefan Dănilă.
2014, mai – iunie – 300 de militari din Batalionul 300 Infanterie Mecanizată Sfântul Andrei şi Batalionul 284 Tancuri Cuza Vodă au participat la exerciţiul Combinend Resolve II ROT 14-04 desfăşurat de Forţele Terestre americane dislocate în Europa (USAREUR) în facilităţile de instruire din Hohenfels şi Granfewoehr, Germania.
2014, 16 mai – vizita Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen la Bucucreşti.
2014, 20 mai – în cadrul vizitei efectuate în România, vicepreşedintele SUA, Joe Biden, s-a întâlnit cu militarii români şi americani participanţi la un exerciţiu comun la Baza 90 Transport Aerian Otopeni.
2014, 20 mai – participarea şefului Statului Major General, general–locotenent Ştefan Dănilă, la Reuniunea Comitetului Militar al Uniunii Europene, desfăşurată în formatul şefiilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene.
2014, 24 mai – preşedintele Traian Băsescu a decorat în Portul Constanţa, pavilionul Navei-şcoală Mircea cu Ordinul Virtutea Maritimă, în grad de Ofiţer, cu însemn de pace, la sărbătorirea a 75 de ani de la lansarea la apă.
2014, 29 iunie – în baza NATO din Kandahar, s-a desfăşurat în prezenţa prim-ministrului României, Victor Ponta, vice prim-ministrul României, Gabriel Oprea, ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, ceremonia militară dedicată încheierii misiunii în Afganistan a Batalionului 20 Infanterie Scorpionii Negri, şi a Batalionului de Informaţii Militare, structuri ce au acţionat în sudul Afganistanului, provincia Zabul.
2014, 18 iulie – în prezenţa ministrului apărării naţionale, Mircea Duşa, a şefului Statului Major General, general – locotenent Ştefan Dănilă, în Piaţa Mihai Viteazul din Craiova s-a desfăşurat ceremonia de încheiere a misiunii Armatei României în provincia Zabul, din Afganistan.
2014, 8 august – primirea de către şeful Statului Major General, general – locotenent Ştefan Dănilă a comandantului Forţelor de Infanterie Marină dislocate în Europa (COM MARFOREUR), general – locotenent Robert M. Neller, aflat în vizită de lucru în România.
2014, august – militarii din mai multe garnizoane au donat sânge în centrele de transfuzii sanguine locale, alăturându-se astfel campaniei Sacrificiul impune respectul!
2014, 22 august – 17 septembrie – un detaşament constituit din 130 de militari din Batalionul 2 Infanterie Călugăreni a participat la exerciţiul multinaţional Saber Junction – 14, care s-a desfăşurat la Centrul de Instruire din Hohenfels (Joint Multinational Readiness Center), Germania.
2014, 1 septembrie – la Bruxelles, a avut loc predarea – primirea comenzii Reprezentanţei Militare la NATO şi UE. Cu această ocazie, generalul-locotenent Gheorghe Savu a preluat comanda acestei structuri de la generalul-locotenent Ştefan Oprea.
2014, 4-5 septembrie – delegaţia României, din care a făcut parte preşedintele Traian Băsescu, ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţeanu şi şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă, a participat la summitul NATO desfăşurat la Newport, în Ţara Galilor.

 

Actualizat la 02.12.2014
 

 

 


DISTINCŢII MILITARE
UNIFORME MILITARE
ARHIVELE MILITARE NAŢIONALE ROMÂNE
MUZEUL MILITAR
OMUL ANULUI

© 2017 Ministerul Apărării Naţionale - Website realizat şi administrat de Direcţia informare şi relaţii publice

Actualizare: 14.12.2017