Primele piese care au format Colecţia Blindate şi auto în patrimoniul Muzeului Militar Naţional au fost automobilele folosite de regele Ferdinand în timpul primului război mondial şi cel utilizat de principele Carol în ziua de 6 iunie 1930, pentru a se deplasa de la aeroportul Băneasa la Palatul Cotroceni. Din nefericire, ambele piese s-au pierdut în timpul incendiului din 1938.

Refacerea fondului a început în anul 1949, când materialul scos din dotarea armatei române a fost predat Muzeului Militar Naţional, iar cu acest prilej s-a constituit actuala colecţie, care cuprindea iniţial tancurile „FT-17”, iar „R-35” şi autotunul „TACAM R-2”. Până în 2005, colecţia s-a mai îmbogăţit cu alte piese de valoare, cum ar fi tractorul semişenilat „Famo 18 T”, tancurile „T-4” şi „T-34”, „T-55”, „TR-580”, „TR-850”, „TR 850 M1” şenileta „Renault UE” (fabricată la Malaxa), autotunul „SU-76”, precum şi un număr de transportoare amfibii blindate, de producţie românească, sau sovietică, autocamioane si tractoare de artilerie şenilate. 
           

Piesele din Colecţia Artilerie şi înzestrare artileristică ilustrează intervalul cuprins între a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi sfârşitul secolului al XX-lea. Printre cele mai importante piese se numără cele două obuziere Škoda, pe cale ferată, calibrul 380 mm şi respectiv 420 mm, mortierele Krupp, md. 1885/16 şi 1891/16, cal. 210 mm, prevăzute cu afeturi fabricate în ţară după planurile inginerului Manoilescu, obuzierele Škoda, md. 1911/16 şi md. 1916 cal. 305 mm, rarităţi pe plan mondial. De asemenea, colecţia conţine şi piese reprezentative pentru dotarea armatei române de-a lungul timpului: tunuri Krupp, md. 1868 şi 1875, cal. 78,5 mm, md. 1904, cal. 75 mm („Krupp românesc”), obuzierul Krupp md. 1912, cal 105 mm, tunul antitanc Reşiţa md. 1943, cal. 75 mm, tunul Schneider, md. 1936, cal. 105 şi obuzierul Škoda md. 1934, cal. 150 mm etc.
           

 

Colecţia Marină conţine un număr redus de obiecte comparativ cu alte colecţii, 142, însă varietatea, vechimea, importanţa şi nu în ultimul rând frumuseţea lor conferă acestora un loc aparte.

Amintim aici felinarele de babord fabricate în secolul al XIX-lea la Glasgow-Anglia, cel  realizat în secolul al XVIII-lea la Paris care s-a aflat pe crucişătorul “Elisabeta”, felinarul de pupa fabricat la Paris în secolul al XIX-lea, felinarul de catarg realizat în acelaşi secol la Hamburg- Germania. La fel de frumoase sunt teodolitul realizat la Viena la firma Neuhőfer & Sohn la începutul secolului al XX-lea şi sextantul francez fabricat la Paris de firma Lorieux- Murliman care au aparţinut contraamiralului Nicolae Negulescu. Manometrul de adâncime  este singura piesă care mai există din primul submarin românesc, “Delfinul”.

 

Colecţia Arme chimice este compusă din măşti contra gazelor, mijloace de protecţie, mijloace de decontaminare, mijloace de determinare a prezenţei substanţelor toxice de luptă şi a substanţelor radioactive în condiţiile câmpului de luptă.

În Colecţia Geniu se află obiecte reprezentative pentru diverse activităţi militare:  construirea adăposturilor sau a punctelor de comandă şi activităţile de supravieţuire (ex. târnăcop, miră, jalon, stadie, cuţitoaie de potcovărie şi geantă de potcovar), minare-deminare (galvanometru pentru verificat amorse, detector de mine tranzistorizat, mine antitanc şi antiinfanterie), mascarea poziţiei de apărare, realizarea unor condiţii de viaţă suportabile pentru grupurile de militari dislocate în zona de operaţii (fierăstrău, lopeţi, ciocane, dălţi).

 

Colecţia Radiolocaţie cuprinde relativ puţine piese care sunt expuse în Parcul de artilerie al muzeului. Printre acestea se numără: Staţia de radiolocaţie L 22 „Parola”, Punctul de  comandă mobil de regiment  R. 1451M instalat pe T.A.B.-77 etc.

Colecţia  Optice este o colecţie relativ redusă, cu doar 429 obiecte. Colecţia cuprinde obiecte diverse cum ar fi: aparate de ochire pentru piese de artilerie, lunete pentru tun, vizoare de bombardament, goniometre, staţii topografice, telemetre, periscoape militare, aparate de vedere pe timp de noapte, teodolite, aparate foto aeriene, aparate de filmat, binocluri, mai multe tipuri de busole. Multe dintre aceste piese au fost produse de firme prestigioase din Germania, Franţa, Marea Britanie sau SUA fiind folosite în timpul celor două conflagraţii mondiale.

În patrimoniul colecţiei sunt cuprinse de asemenea obiecte carer au aparţinut unor personalităţi marcante ale vieţii militare româneşti: binoclul generalului Constantin Sănătescu, binoclul „Zeiss” al generalului Nicolae Dăscălescu, busola „Bezard” a generalului Nicolae Teclu sau binoclul de tip francez, produs la 1889 şi utilizat de generalul David Praporgescu.

 

Parte integrantă a patrimoniului M.M.N., colecţia Echipament sanitar cuprinde instrumentar şi material sanitar care provine de la Direcţia 6 sanitară, din 1919, pentru perioada primului război mondial şi din donaţii ale unităţilor sanitare militare.

Printre piesele cele mai importante ale colecţiei se pot enumera seringa „Record” md. 1877,  maşina de spălat germană md 1914, masa de operaţie md 1896, masa de operaţie md 1917, lucrată de soldaţi tâmplari, utilizată în timpul luptelor din vara anului 1917 la posturile de prim-ajutor din apropierea frontului.

Colecţia Transmisiunieste formată obiecte care provin de la Direcţia de geniu a  armatei  şi din donaţii ale unităţilor militare specializate. Patrimoniul colecţiei cuprinde aparataj cu fir, aparataj fără fir şi lămpi de semnalizare optică din dotarea serviciului de transmisiuni al armatei române.

Piesele cele mai valoroase ale colecţiei sunt telefonul german cu manivelă şi inductor, care a aparţinut feldmareşalului von Mackensen în timpul luptelor din vara anului 1917, un telefon cu manivelă şi inductor, marca Ericsson, md. 1914, fabricat în Rusia, un aparat telegrafic md. Hugues  care a fost utilizat pe linia T.F. Bucureşti-Cluj-Timişoara. 

Colecţia Aviaţie din cadrul Muzeului Militar Naţional conţine aparate de zbor şi echipament aeronautic de o valoare deosebită, care atestă evoluţia aviaţiei române în secolul XX. Printre cele mai valoroase piese se numără: avionul de şcoală, antrenament şi legătură FLEET F – 10 G, construit după licenţă americană în anul 1936, singurul avion de acest tip din lume în stare de zbor,  avionul de vânătoare I.A.R. – 80 apreciat ca unul dintre cele mai bune avioane din lume în anul 1939 (machetă la scara 1/1, cu motor şi aparatură de bord originale), motoplanorul pentru şcoală, antrenament şi turism I.S.28 M2, fabricat în anul 1980, care a parcurs, în mai 1980, distanţa Braşov – Tucumwall (Australia), 22000km în 154ore de zbor, cu o viteză medie de 143 km/h, avionul de vânătoare şi bombardament I.A.R. – 93 B fabricat în 1974 prin cooperare cu Jugoslavia, modul de coborâre al rachetei „Soiuz 40” cu care Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român, a efectuat, în mai 1981, un zbor cosmic de 7zile, 20 de ore şi 40 de minute în cadrul programului „INTERCOSMOS” etc.